BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS »

sâmbătă, 23 decembrie 2006

Mir Velik

de Miruna Maura Trocan


Prolog


Este întuneric. Pe coridorul pierdut şi pustiu al timpului, pentru prima oară în ultimul mileniu, se aud paşi, ceea ce este destul de ciudat, având în vedere că nu oricine este capabil să îl acceseze. Un corp sub forma unui copil format în întregime din lumină străbate culoarul în fugă, fără să acorde vreo atenţie uşilor aşezate de o parte şi de alta. În spatele lui, cu paşi domoli, un al doilea personaj merge fără nici o grijă pe urmele celui dintâi. Spre deosebire de primul, el apare în forma unui adult, care s-ar integra perfect în peisaj datorită luminii întunecate pe care o propagă, dacă nu ar radia şi raze de un roşu aprins. Bucurându-se de promenadă, se uită când într-o parte, când în cealaltă, admirând diversitatea uşilor, fiecare fiind diferită într-un fel sau altul, depinzând de perioada şi măiestria celui care a conceput-o.

După o lungă perioadă de timp, primul corp ajunge la capătul timpului. Nemaiavând unde să fugă, cuprins în întregime de oboseală, se opreşte, gândindu-se la toate întâmplările în urma cărora a ajuns "aici". De ce s-a lăsat pradă fricii, când tot ce trebuia să facă era să fie sincer?

" Ca să-ţi găseşti viitorul, trebuie să te întorci în trecut. " se aude vocea celui de-al doilea personaj, care acum stă chiar în faţa primului

" Aleg să rămân în prezent... " îi răspunde celălalt, pe un ton defensiv

" Nu există prezent. "

" Există pentru că aleg eu să existe! "

" Nu este atât de simplu pe cât crezi..."

" De ce nu? Este universul meu, lumea mea, chiar şi aici am ajuns datorită acţiunilor MELE, purtăm acum acest dialog pentru că eu am ales să îl port, practic tot ce mi se întâmplă are loc datorită alegerilor pe care le fac şi a perspectivei pe care, tot eu o aleg. Sunt şi eu un zeu ca voi toţi! "

" Un zeu adormit - da. Nu te poţi trezi de unul singur până nu înveţi anumite lecţii, şi pentru asta sunt eu aici. "

" Atunci pleacă! Nu am nevoie de ajutor şi nici nu vreau să fiu la mila nimănui ca să devin orice vreau. Sunt liber să fiu stăpân pe viaţa mea! "

" Ieşi din miraje! Nu rezolvi nimic găsind scuze pentru tot. Dacă vrei să fii zeu, atunci poartă-te ca unul!"

" Nu-mi mai spune ce să fac, n-am nevoie de ajutorul nimănui! "

" Nu cumva ţi-e frică? "

" Frică? De ce anume? Că mă vei trimite înapoi pe pământ şi va trebui să-mi aleg un corp? "

" Frică, pentru că ai aflat de existenţa unui suflet în fiecare corp, pe care cei de acolo îl etichetează drept ego, iar tu nu vrei să-i încalci libertatea. "

" Mi-e silă, pentru că-mi pierd vremea încercând să-l ajut şi el se îneacă de fiecare, deci, de FIECARE dată, ca ţiganul la mal. Mă trage înapoi şi pe deasupra mă face să mă simt în plus. EVIDENT că nu vreau să mă întorc de unde am plecat! Dacă pentru a evolua trebuie să convieţuiesc cu un ego, atunci eu spun PAS! "

" Şi tu la rândul tău ai un ego şi nu pare să te deranjeze că vorbeşte în locul tău, aşa cum nu pare să te afecteze în vreun fel faptul că eşti conştient de aberaţiile pe care le scoţi din tine doar de dragul de a mă contrazice, când ştii şi tu că am dreptate. "

" Trimite-mă unde vrei, ştii bine că voi deveni mai puternic şi mă voi întoarce, dar asta nu înainte să..."

Vidul a cuprins întreaga încăpere, nepermiţându-i personajului şă-şi termine fraza. Înainte să realizeze ce se întâmplă, s-a trezit în scurt timp singur în mijlocul nimicului, prizonier al incertitudinilor.

Creative Commons License
Mir Velik by Miruna Maura Trocan is licensed under a Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 Romania License.